În data de 21 septembrie 2020, Consorțiul Wallachia Hub, Danube Engineering Hub, USH Pro Business și Facultatea de Științe Economice din cadrul UPG Ploiești au organizat, în format hibrid on-line și off-line, prima întâlnire a stakeholderilor interesați de dezvoltarea și păstrarea patrimoniului cultural în Regiunea Sud-Muntenia. A fost lansată inițiativa WALLACHIAN HERITAGE, platformă de discuții cu caracter explorator, a consorțiului Wallachia Hub unde participanții la eveniment au analizat, pe baza exemplelor de bune practici europene, oportunitatea dezvoltării unui cluster ce vizează dezvoltarea și conservarea patrimoniului cultural al regiunii.

La începutul discuțiilor a fost prezentat modelul „Venetian Heritage”. Iuliana Adriana Vleju, expert în internaţionalizare clustere, în domeniul patrimoniului, a prezentat pârghiile legislative specifice Regiunii Veneto, Italia, care au facilitat crearea și dezvoltarea unui cluster în regiune. De asemenea, a făcut referire la rolul important al autorităților locale în sprijinirea și atragerea de fonduri europene, pentru dezvoltarea activității stakeholderilor activi în conservarea patrimoniului.

Venetian Cluster – cel mai mare cluster din domeniul restaurării din Europa, a luat naștere în 2003 sub forma unui district industrial – având ca bază legală o lege regional. În anul 2008, se transformă în mega district cu lărgirea ariei geografice de intervenție, în prezent având în componența sa peste 800 de membri activi, din care 24 instituții publice printre care 4 universități.

“Dacă ar fi să urmăm modelul Vento trebuie să știm că are la bază crearea de alianțe strategice între parteneri PUBLICI și PRIVAȚI. Este necesară și prezența universităților sau a institutelor de cercetare, precum și a unui catalizator interfață care să armonizeze relația din mediul public și privat și să asigure dinamica continuă a clusterului. Alianțele permit o planificare și o capacitate de a reacționa. Crearea alianțelor este posibilă printr-un networking în primul rând dintre persoane și, ulterior, între instituții și IMM-uri” a declarat aceasta.

La finalul dezbaterii, participanţii au fost de acord că procesul de implicare a Consorțiului Wallachia Hub în domeniul patrimoniului, trebuie să se realizeze în contextul legilor româneşti existente. Primele demersuri, făcute în acest sens, vor viza acțiuni de identificare și de coagulare a IMM-urilor în jurul ideii de cluster regional, de atragere și implicare a instituțiilor care au legătură cu conservarea patrimoniului cultural și care să sprijine această iniţiativă, iar comisiile de patrimoniu, firmele din domeniul construcții, arhitectură, operatori culturali, organizatori de evenimente să genereze masa critică a clusterului.

Este o inițiativă cu grad mare de complexitate, întrucât, față de studiul de caz prezentat, al regiunii Veneto, în România nu există legislație regională de sprijin. Apreciem implicarea Agenției de Dezvoltare Regională Sud-Muntenia în participare, precum și a Agenției de Dezvoltare Regională București-Ilfov, neputând separa de capitală identitatea regiunii Muntenia. În această fază încercăm să coagulăm forțele într-un domeniu prin excelență interdisciplinar.

“Wallachia poate deveni un brand regional de referință pentru regiunea de dezvoltare Muntenia și nu numai. Regiunea are nevoie de o identitate competitivă afirmată național și internațional care să pornească de la elemente culturale, simboluri, tradiții și context unic și imposibil de reprodus de alții” a declarat Costin Lianu, director general USH ProBusiness și coordonator al consorțiului Wallachia Hub.

“Conceptul clasic de restaurare trebuie integrat cu elemente moderne de tehnici, soluții de nișă derivate din industria geospațială, materiale, schimburi de bune practici (care au rolul de a evita pe cât pobil eventualele erori), domeniul digital, industrii creative și trebuie adaptat la noul context socio-economic”, a declarat Costin Trandafir, președintele consorțiului.

“Este necesară o radiografiere a teritoriului, cu identificarea principalilor actori: cei care se ocupă de autorizarea și tutela patrimoniului (instituții publice), cei care formează filiera productivă și acționează material asupra patrimoniului (IMM-uri) și îl promovează, identificarea potențialilor parteneri fiind cea mai dificilă activitate”, a declarat prof. univ. Irina Gabriela Rădulescu, decan Facultatea de Științe Economice, UPG Ploiești.

Partenerii trebuie informați cu privire la beneficiile, așteptările și cerințele, respectiv rezultatele estimate, astfel încât să poată lua o decizie fundamentală.

Constituirea în premieră a unui cluster în domeniul restaurării în România, având în vedere contextul socio-economic, trebuie făcută prin accelerarea perioadei de pregătire, prin identificarea partenerilor conștienți de beneficiile pe termen mediu și lung, lucru posibil și prin preluarea unui model de succes.