De ce abordarea accidentală și de conjuctură a susținerii exporturilor în plină criză politică și la marginea prăpastiei ne condamnă la curbe de sacrificiu permanente și sărăcie structurală

Articol de Opinie – ACEX (Asociația Centrelor de Afaceri de Export)

Ancorată în stabilitate pe marginea prăpastiei cu costuri reale plătite de fiecare cetățean și mediul de afaceri, România rămâne captivă în ultima treaptă a categoriei recomandate investițiilor. Fără o „constituție economică”, respectiv o strategie economică și de competitivitate multianuală pe termen lung și reforme structurale, plasa de siguranță oferită de statutul de membru UE s-ar putea dovedi insuficientă pentru a evita retrogradarea în zona „junk”. În ciuda existenței unui cadru strategic activ, deși parțial (nu avem o Strategie Națională de Export), România rămâne captivă într-un paradox periculos: suntem o economie de convergență cu viziune europeană, dar plătim dobânzi de țară riscantă. Strategia Națională de Competitivitate (SNC), PNRR și alte programe cu iz strategic sunt lipsite, în mare parte, de „dinți” legislativi sau analize de impact consistente. Această situație nu reușește să convingă investitorii că avem o viziune acționabilă sau că taxele nu se vor schimba peste noapte pentru a acoperi deficite neprevăzute.

Master Class online  – Inter-Bio, în parteneriat cu Asociația Centrelor de Afaceri pentru Export (ACEX), anunță lansarea evenimentului strategic „Busola Exportului Bio: Evaluează-ți Potențialul, Planifică-ți Succesul”. Inițiativa marchează o schimbare de paradigmă în agricultura ecologică românească, punând accent pe evaluarea capacității de export  ca bază a procesului strategic de expansiune externă la nivel de producatori și procesatori. Într-un context în care consumul european de produse ecologice a atins noi praguri de exigență în 2026, producătorii români se confruntă cu o provocare majoră: riscul irosirii resurselor financiare din cauza lipsei unei diagnoze prealabile.

Noul studiu „Analiza cu privire la valoarea adăugată și contribuția a trei sectoare strategice la economia națională: producția agricolă primară, procesarea alimentară, distribuția și comercializarea agroalimentară”, realizat de Deloitte România și efectuat la solicitarea patronatului Concordia, revine cu ideea fragmentării excesive a terenurilor agricole, temă preluată din analiza SWOT de țară, expusă într-un studiu anterior tot de Deloitte împreună cu ASE București. Așa cum am declarat anterior, analiza SWOT din astfel de studii, cu prezentarea ca punct slab a fragmentării terenurilor agricole și numărul mare de mici fermieri, poate fi valabilă pentru investitorii interesați de achiziția unor suprafețe extinse, categorie deja bine reprezentată în agricultura românească. Din punctul vedere al investitorilor străini atrași de suprafețele mari agricole din România, este un punct slab. Întrebarea reală este alta: ne dorim comasare pentru a facilita vânzarea către aceste grupuri sau vrem să consolidăm și să sprijinim micii fermieri autohtoni, care mențin diversitatea și reziliența sectorului? Fragmentarea nu este doar o problemă de teren, ci de capacitate de abordare strategică la nivel național.

Lăudabilă inițiativă cu analize foarte utile. Încă din preambul ni se atrage atenția că, deși analiza folosește cele mai recente date disponibile, în unele cazuri, acestea sunt anuale și nu reflectă integral evoluțiile recente, iar actualizarea lunară nu a fost posibilă din cauza indisponibilității datelor.

Intrevedere cu președintele grupului fanion malaiezian “Halim Mazmin” domnul Tan Sri (Dr) Halim Mohammad

Dacă privim în urmă, la războiul comercial dintre SUA și China din anul 2019, vom observa că ambele națiuni au impus tarife asupra bunurilor celeilalte, ceea ce le-a redus comerțul bilateral. Cu toate acestea, acest context a creat oportunități pentru alte țări de a-și crește exporturile către SUA și China. Unele state din Uniunea Europeană au beneficiat de creșterea exporturilor lor către piețele implicate în protecționism, iar procesul de re-rutare a exportului a fost dinamic în cazul exportatorilor asiatici precum Vietnam, Malaezia, Indonezia ș.a. Un fenomen similar se prefigurează și acum, într-un context mai complex, în care relocarea producției, fluxurile investiționale și schimburile comerciale se vor desfășura în cadrul trioului China – Uniunea Europeană – SUA. Ceea ce complică situația pentru Uniunea Europeană și, implicit, pentru exportatorii români, este faptul că aceste valuri de protecționism se suprapun cu noua logică a rivalităților geopolitice, care introduc restricții suplimentare prin sancțiuni economice sau controlul produselor care pot avea utilizări militare.

În perioada 16-19 noiembrie 2024, Asociația Centrelor de Afaceri pentru Export (ACEX) a organizat o misiune economică la Tirana, marcând un pas semnificativ în consolidarea parteneriatelor dintre universitățile din România și Albania. În cadrul acestei misiuni, Universitatea „Spiru Haret” (USH) și Universitatea Petrol-Gaze din Ploiești (UPG) au semnat un Memorandum de Înțelegere cu Universitatea Mediteraneană din Albania.

După 20 de ani de la legiferarea Consiliului de Export, reprezentanți guvernamentali, prezenți și foști, și membri ai comunității de afaceri, membri sau nemembri ai Consiliului de Export, au participat  pe 1 aprilie  a.c. la Palatul Victoria, la un eveniment aniversar dedicat marcării a 20 de ani de activitate  a Consiliului de Export al României. Au fost evocate momentele inițiale cât și unele semnificative în care consiliul și-a arătat eficacitatea, precum ciclurile strategiilor naționale de export care au purtat girul acestui parteneriat, contribuțiile semnificative pe care le-a avut pentru consolidarea și afirmarea unor sectoare tradiționale manufacturiere dar și a unora noi, precum tehnologia informației și comunicațiilor, procesarea agroalimentara pe scheme de calitate avansate precum produsele ecologice, dezvoltarea de branduri pentru IMM-uri exportatoare. Activitatea consiliului a mers mână în mână cu consolidarea IMM-urilor, fiind un factor determinant al evoluțiilor pozitive la export și atenuarea  deficitului comercial.

Aceasta a fost o concluzie principală a forumului internațional dedicat strategiilor de comerț (Trade Strategy Forum) desfășurat în perioada 14-15 martie 2024 la Geneva, Elveția și organizat de Centrul Internațional de Comerț (ITC-International Trade Center), organism ONU care aniversează în acest an 60 de ani de existență.